Avem o luna plina de evenimente.
Prima data Columbeni cu divortul si lupta lor. La scurt timp au venit tare din urma Oana si Pepe. Cum imi plac mie teoriile conspiratiei, m-am gandit ca poate divortul Oana - Pepe e unul regizat, pentru a distrage atentia publicului de la primul divort si sa-si poata aranja Irinel ploile. Si sa nu uitam de Gaddafi si revolta din Libia.
Oricum ar fi, natura le-a dejucat planurile si cavalcada de evenimente din Japonia le-a luat capul de afis celor doua perechi "celebre". Cred ca mor toti patru de ciuda si sigur Irinel face spume si si-a trimis secretarii in lumea larga sa vada pe cine trebuie sa plateasca sa nu-i mai ia fata la prime time cu cutremure, tzunami-uri, avarii nucleare si alte nimicuri. Adica cum la Acces direct se vorbeste de Japonia si nu de criza de la Izvorani!!! Si inregistrarile soc si senzationale care le mai are de dezvaluit el cui le arata???
Pe de alta parte in Japonia e jale, dar asta sigur stie toata lumea deja. Se intreba un prieten ca de ce nenorociri de-astea apar in tari sau zone unde traiesc oameni muncitori. Raspunsul e unul simplu: pentru ca ei pot sa-si revina, pot sa puna umarul si sa repare tot ce s-a stricat intr-un timp extrem de scurt. Daca ai un angajat capabil ii tot dai de lucru, ca poate, la unul mai "prostovan" ii dai sarcini mai putine si mai usoare, ca saracul nu poate sa faca fata. La fel si in cazul dezastrelor.
Azi aveam deja subiectul acestui post dar ma gandeam daca sa-l public sau nu. O stire vazuta la televizor in aceasta seara mi-a ridicat mingea la fileu. Sub spectrul crizei nucleare de la centrala Fukushima Daiichi toata lumea fuge din Japonia. In primul rand strainii si apoi japonezii. Sunt tari precum China (care nu-s chiar prieteni cu Japonia), Franta sau Anglia, care si-au aratat disponibilitatea sa primeasca cetateni japonezi refugiati. Noi, ca de obicei, in loc sa ne gandim cum sa-i ajutam pe Japonezi avem probleme cu gasirea fondurilor pentru a-i repatria pe ai nostri.
Si acum experimentul social - precizez de la inceput ca e unul absolut ipotetic, imposibil de realizat si foarte improbabil, altfel spus e o idee cat se poate de utopica. Sa presupunem, prin absurd, ca Japonia ar deveni nelocuibila si toti oamenii de acolo ar trebui sa se mute undeva. Cum propunerea lui Jirinovski de a se muta in Siberia nu cred ca-i atrage prea mult Romania ar fi o varianta interesanta pentru o parte din japonezi. Sa presupunem ca si noi am vrea sa-i primim si gasim si fonduri sa-i aducem. Noi suntem cam 22 de milioane dupa ultimul recensamant si ca experimentul meu sa functioneze in conditii ideale ar trebui sa fim gazde bune pentru aproximativ 22 de milioane de japonezi.
Lasam lucrurile sa functioneze cam 20 de ani si apoi testam sa vedem ce s-a intamplat. Dupa mine sunt doua variante:
1. Invatam noi sa muncim, sa ne vedem de treaba si sa o facem cum trebuie, ca japonezii, poate chiar sa devenim workoholici
2. Invata ei cum sa traga chiulul, sa-i intereseze tot timpul ce face capra vecinului, sa faca lucrurile pe jumatate si sa fie neseriosi.
Cu o saptamana sau doua inainte de cutremur un ministru japonez si-a dat demisia de onoare ca a primit donatii de 3000 de dolari in decurs de cativa ani (in transe de 600 de dolari) de la o prietena din facultate care intre timp devenise cetatean coreean si conform legii nipone donatiile electorale de la cetateni straini reprezinta mita. Bineinteles ca respectiva femeie nu stia acest lucru si sunt mai mult decat sigur ca a facut aceste donatii din simpatie si spune articolul respectiv ca nu a primit nici un favor in schimbul donatiei.
Ai nostri politicieni se tin toti, vorba lui Badea (Mircea Badea), curve virgine si in 20 de ani n-am vazut, sau nu tin minte sa fi vazut sa-si fi dat vreunul demisia de onoare.
Dar daca aducem 44 de milioane de japonezi, credeti ca au/avem vreo sansa? Sau dupa o saptamana de stat in Romania vor accepta bucurosi propunerea lansata de Jirinovski ca pana si in Siberia e mai bine?
Update: Am gasit un articol care intareste postul meu:
http://www.gandul.info/news/m-am-enervat-revolta-unei-doctorande-romance-din-japonia-aici-nimeni-nu-s-a-batut-pe-zahar-8074853
18 martie 2011
16 martie 2011
Gaddafi - si de ce nu-i bine sa scuipi unde ai lins (sau viceversa)
Interviul cu Saif al-Gaddafi
In general daca vrei sa-ti iasa bine o intalnire de afaceri, si nu numai, sunt trei subiecte mari care trebuie evitate: religia, fotbalul si politica. Si in postarile mele incerc sa evit aceste subiecte, fotbalul nu ma incanta in mod deosebit (nu sportul ci industria din jurul sportului), religia si politica sunt niste subiecte vaste si "abstracte", in sensul ca putem trai foarte bine cu ele si/sau fara ele si, lasand la o parte curentele extreme, unii cu altii avand convingeri politice si religioase diferite.
Dar situatia actuala din Libia, o tara pe care vroiam sa o vizitez inca sub regimul lui Gaddafi (un fel de Cuba din nordul Africii), m-a facut sa nu ma pot abtine.
Gaddafi e unul din cei mai pitoresti dictatori in viata, excentric (garzile de corp personale sunt femei), cu copii la fel de excentrici ca el, cu un cult al personalitati cel putin la fel de dezvoltat ca al lui Ceausescu (cum ii sta bine unui dictator), urat de americani (cetatenii americani nu au nici o sansa sa primeasca vreodata viza de Libia sub actualul regim, asa cum nici Libienii nu primesc viza de State), prieten (sau fost prieten) cu multi presedinti si ex-presedinti europeni.
Ce m-a convins pe mine sa scriu despre el e interviul cu unul din baietii lui, Saif al-Gaddafi, interviu care m-a facut sa rad in hohote.
Situatia din nordul africii e o tesatura de interese de putere si financiare a marilor puteri europene ce au avut colonii in zona (Franta - Maroc, Algeria si Tunisia, Anglia - Egiptul, Italia - Libia) si e incredibil de complicata. Majoritatea sunt dictaturi sprijinite de regimurile "democrate" din tarile "civilizate".
Normal ca pentru acest sprijin toti dictatorii din zona platesc tributul cuvenit dar pana acum nici unul dintre ei nu a venit sa-i bata obrajul unui presedinte european in direct la televizor. Ei bine, Gaddafi, prin Saif, a facut-o. Bineinteles ca discursul lui Saif e plin de propaganda pro Gaddafi dar a spus si doua lucruri interesante si adevarate.
Primul ar fi ca nu numai ca l-a facut pe Sarkozy "clown" (nu cred ca trebuie sa traduc) dar i-a si reamintit ca au finantat campania electorala a acestuia si ca are niste datorii de platit poporului libian.
Si daca nu a fost de ajuns faza cu Sarkozy a facut si misto de liga araba si decizia acestora de a-i exclude pe motiv ca ar fi un regim nelegitim, amintindu-le ca toate tarile arabe sunt conduse de regime nelegitime si sa-si revina, sa nu se mai creada Uniunea Europeana sau Statele Unite.
Am ras cu lacrimi, si concluzia din titlu se trage singura. Urmariti sau cititi interviul, merita.
PS Daca tot m-am apucat de politica trebuie sa spun ceva si de Basescu. Desi istoria lui politica e plina de tradari sarkoziste de data asta s-a intamplat sa aiba coloana vertebrala. Dupa cum observati nu spun ca a avut ci spun ca s-a intamplat, si accentuez pe acest s-a intamplat. De ce a facut-o va ramane un mister, poate doar sa i-o plateasca lui Sarkozy, sau poate pentru ca serviciile noastre de informatii au fost mai bine informate decat cele franceze (mira-m-as, deoarece francezii sunt cei mai tari in zona magreb), dar de data asta a iesit bine Base.
De ce a tradat Sarkozy e destul de evident. El e primul presedinte francez "a l'americaine" si devieaza de la politica traditionala franceza care era cu interese puternic diferite de cele ale Statelor Unite si Marii Britanii si se pliaza mai mult pe interesele americane. Acum sunt curios cum vor evolua relatiile Frantei cu Algeria, Maroc si Tunisia dupa ce regimurile de acolo au vazut cat de repede a tradat Sarkozy. Sunt curios de asemenea si ce va face Sarkozy daca se adevereste ca Libia i-a finantat campania electorala, isi va prezenta demisia de onoare sau va tace ca porcul in papusoi (eu presupun ca a doua varianta va fi cea aleasa de el, "pentru binele Frantei si a francezilor"). Oricum, si istoria Frantei si istoria Romaniei (ca doar pe modelul francez functionam) e plina de exemple de duplicitate politica, asa ca nu ma mira pozitia acestui "clown", (citat din Saif)
In incheiere o intrebare: mai stie cineva ceva de fostul presedinte al Egiptului??? Ultima stire auzita despre el a fost ca ar fi intrat in coma si a fost mutat de urgenta la un spital in Germania. Cred ca e un spital unde se servesc cocktail-uri cu umbrelute.
In general daca vrei sa-ti iasa bine o intalnire de afaceri, si nu numai, sunt trei subiecte mari care trebuie evitate: religia, fotbalul si politica. Si in postarile mele incerc sa evit aceste subiecte, fotbalul nu ma incanta in mod deosebit (nu sportul ci industria din jurul sportului), religia si politica sunt niste subiecte vaste si "abstracte", in sensul ca putem trai foarte bine cu ele si/sau fara ele si, lasand la o parte curentele extreme, unii cu altii avand convingeri politice si religioase diferite.
Dar situatia actuala din Libia, o tara pe care vroiam sa o vizitez inca sub regimul lui Gaddafi (un fel de Cuba din nordul Africii), m-a facut sa nu ma pot abtine.
Gaddafi e unul din cei mai pitoresti dictatori in viata, excentric (garzile de corp personale sunt femei), cu copii la fel de excentrici ca el, cu un cult al personalitati cel putin la fel de dezvoltat ca al lui Ceausescu (cum ii sta bine unui dictator), urat de americani (cetatenii americani nu au nici o sansa sa primeasca vreodata viza de Libia sub actualul regim, asa cum nici Libienii nu primesc viza de State), prieten (sau fost prieten) cu multi presedinti si ex-presedinti europeni.
Ce m-a convins pe mine sa scriu despre el e interviul cu unul din baietii lui, Saif al-Gaddafi, interviu care m-a facut sa rad in hohote.
Situatia din nordul africii e o tesatura de interese de putere si financiare a marilor puteri europene ce au avut colonii in zona (Franta - Maroc, Algeria si Tunisia, Anglia - Egiptul, Italia - Libia) si e incredibil de complicata. Majoritatea sunt dictaturi sprijinite de regimurile "democrate" din tarile "civilizate".
Normal ca pentru acest sprijin toti dictatorii din zona platesc tributul cuvenit dar pana acum nici unul dintre ei nu a venit sa-i bata obrajul unui presedinte european in direct la televizor. Ei bine, Gaddafi, prin Saif, a facut-o. Bineinteles ca discursul lui Saif e plin de propaganda pro Gaddafi dar a spus si doua lucruri interesante si adevarate.
Primul ar fi ca nu numai ca l-a facut pe Sarkozy "clown" (nu cred ca trebuie sa traduc) dar i-a si reamintit ca au finantat campania electorala a acestuia si ca are niste datorii de platit poporului libian.
Si daca nu a fost de ajuns faza cu Sarkozy a facut si misto de liga araba si decizia acestora de a-i exclude pe motiv ca ar fi un regim nelegitim, amintindu-le ca toate tarile arabe sunt conduse de regime nelegitime si sa-si revina, sa nu se mai creada Uniunea Europeana sau Statele Unite.
Am ras cu lacrimi, si concluzia din titlu se trage singura. Urmariti sau cititi interviul, merita.
PS Daca tot m-am apucat de politica trebuie sa spun ceva si de Basescu. Desi istoria lui politica e plina de tradari sarkoziste de data asta s-a intamplat sa aiba coloana vertebrala. Dupa cum observati nu spun ca a avut ci spun ca s-a intamplat, si accentuez pe acest s-a intamplat. De ce a facut-o va ramane un mister, poate doar sa i-o plateasca lui Sarkozy, sau poate pentru ca serviciile noastre de informatii au fost mai bine informate decat cele franceze (mira-m-as, deoarece francezii sunt cei mai tari in zona magreb), dar de data asta a iesit bine Base.
De ce a tradat Sarkozy e destul de evident. El e primul presedinte francez "a l'americaine" si devieaza de la politica traditionala franceza care era cu interese puternic diferite de cele ale Statelor Unite si Marii Britanii si se pliaza mai mult pe interesele americane. Acum sunt curios cum vor evolua relatiile Frantei cu Algeria, Maroc si Tunisia dupa ce regimurile de acolo au vazut cat de repede a tradat Sarkozy. Sunt curios de asemenea si ce va face Sarkozy daca se adevereste ca Libia i-a finantat campania electorala, isi va prezenta demisia de onoare sau va tace ca porcul in papusoi (eu presupun ca a doua varianta va fi cea aleasa de el, "pentru binele Frantei si a francezilor"). Oricum, si istoria Frantei si istoria Romaniei (ca doar pe modelul francez functionam) e plina de exemple de duplicitate politica, asa ca nu ma mira pozitia acestui "clown", (citat din Saif)
In incheiere o intrebare: mai stie cineva ceva de fostul presedinte al Egiptului??? Ultima stire auzita despre el a fost ca ar fi intrat in coma si a fost mutat de urgenta la un spital in Germania. Cred ca e un spital unde se servesc cocktail-uri cu umbrelute.
04 ianuarie 2011
Nesimtirea - dobandita sau invatata?
De ceva vreme e in vigoare in Romania o lege care interzice fumatul in pubilc. In acest sens in locurile publice cafenelele si-au facut salon de fumatori (cel putin in Iulius Mall-ul din Cluj).
Eu am fost fumator si nu ma deranjeaza foarte tare fumul de tigara dar ma deranjeaza ca aceasta regula nu e respectata. Sincer, pe mine m-a batut prima data gandul sa ma las de fumat cand am vazut ca in Germania in gara (in aer liber) era interzis fumatul.
Revenind la Romania, primii pe care ii vezi ca-si aprind tigarile fara nici o jena sunt cocalarii si pitipoancele. Bineintels ca aceasta practica e tolerata de chelneri, doar sunt clienti care consuma.
Sa clarificam un lucru, daca ar fuma oamenii intr-o zona in care nu se fumeaza ca nu exista un spatiu special amenajat pentru ei ar avea circumstante atenuante. Eu vorbesc de cei care fumeaza in zona de nefumatori cu spatiul amenajat special pentru fumatori chiar langa.
Din pacate daca te uiti mai bine vezi ca in zona in care fumatul e interzis fumeaza oamenii din toate categoriile sociale si de toate varstele: tineri, varstnici, profesori, prosti, cocalari, pitipoance, chiar si un tata cu o fetita de 6-8 ani. Ma uitam la ei si nu-mi venea sa cred.
Si acum revin la intrebarea din titlu, oare nesimtirea e dobandita sau invatata? Si oare cum se poate "dezvata"?
M-am gandit ca o solutie ar fi sa ai un spray urat mirositor la tine (se gasesc la magazinele de petreceri sau pe net) si cand isi aprinde cineva tigara langa tine sa-i dai un jet in fata. Problema e ca te afecteaza si pe tine, deci trebuie sa-ti iei si niste dopuri de nas.
Un carcotas ar zice "lasa domnule ca nici in alte tari nu se respecta". Ei bine trebuie sa-l contrazic, am fost in Italia si acolo se respecta. Si nu am fost in nordul Italiei, unde se zice ca-s mai civilizati oamenii ci in Sicilia unde daca-ti omori nevasta ca ai prins-o cu altul in pat ai sanse mari sa ai o pedeapsa cu suspendare (asa zisa crima de onoare) si jur ca n-am vazut nici un nesimtit sa-si aprinda tigara intr-o zona unde fumatul era interzis.
Daca pana si ei pot noi de ce nu putem?
I-am zis unui cocalar sa-si stinga tigara ca ma deranjeaza si mi-a spus sa ma mut daca nu-mi convine, ca el e suparat acum si sa nu-l deranjez. Ce poti sa-i spui unuia ca asta?
In minunata noastra tara ma scot din minti doua situatii: cand vad pe cineva ca fumeaza unde e interzis si cand vad masini parcate pe locurile rezervate persoanelor cu dizabilitati. Pentru cei din urma ma gandeam ca niste autocolante cu un lipici rezistent lipite pe parbirz in dreptul soferului ar fi o atentionare luata in seama.
Ce-ar fi sa incetam sa ne mai plangem ca nu suntem respectati, sa incepem sa-i respectam pe ceilalti si sa nu mai fim asa de "smecheri" si atunci poate lucrurile vor incepe sa se schimbe in tara lui papura voda.
Poate asa vom gasi si raspunsul la intrebarea mea.
Eu am fost fumator si nu ma deranjeaza foarte tare fumul de tigara dar ma deranjeaza ca aceasta regula nu e respectata. Sincer, pe mine m-a batut prima data gandul sa ma las de fumat cand am vazut ca in Germania in gara (in aer liber) era interzis fumatul.
Revenind la Romania, primii pe care ii vezi ca-si aprind tigarile fara nici o jena sunt cocalarii si pitipoancele. Bineintels ca aceasta practica e tolerata de chelneri, doar sunt clienti care consuma.
Sa clarificam un lucru, daca ar fuma oamenii intr-o zona in care nu se fumeaza ca nu exista un spatiu special amenajat pentru ei ar avea circumstante atenuante. Eu vorbesc de cei care fumeaza in zona de nefumatori cu spatiul amenajat special pentru fumatori chiar langa.
Din pacate daca te uiti mai bine vezi ca in zona in care fumatul e interzis fumeaza oamenii din toate categoriile sociale si de toate varstele: tineri, varstnici, profesori, prosti, cocalari, pitipoance, chiar si un tata cu o fetita de 6-8 ani. Ma uitam la ei si nu-mi venea sa cred.
Si acum revin la intrebarea din titlu, oare nesimtirea e dobandita sau invatata? Si oare cum se poate "dezvata"?
M-am gandit ca o solutie ar fi sa ai un spray urat mirositor la tine (se gasesc la magazinele de petreceri sau pe net) si cand isi aprinde cineva tigara langa tine sa-i dai un jet in fata. Problema e ca te afecteaza si pe tine, deci trebuie sa-ti iei si niste dopuri de nas.
Un carcotas ar zice "lasa domnule ca nici in alte tari nu se respecta". Ei bine trebuie sa-l contrazic, am fost in Italia si acolo se respecta. Si nu am fost in nordul Italiei, unde se zice ca-s mai civilizati oamenii ci in Sicilia unde daca-ti omori nevasta ca ai prins-o cu altul in pat ai sanse mari sa ai o pedeapsa cu suspendare (asa zisa crima de onoare) si jur ca n-am vazut nici un nesimtit sa-si aprinda tigara intr-o zona unde fumatul era interzis.
Daca pana si ei pot noi de ce nu putem?
I-am zis unui cocalar sa-si stinga tigara ca ma deranjeaza si mi-a spus sa ma mut daca nu-mi convine, ca el e suparat acum si sa nu-l deranjez. Ce poti sa-i spui unuia ca asta?
In minunata noastra tara ma scot din minti doua situatii: cand vad pe cineva ca fumeaza unde e interzis si cand vad masini parcate pe locurile rezervate persoanelor cu dizabilitati. Pentru cei din urma ma gandeam ca niste autocolante cu un lipici rezistent lipite pe parbirz in dreptul soferului ar fi o atentionare luata in seama.
Ce-ar fi sa incetam sa ne mai plangem ca nu suntem respectati, sa incepem sa-i respectam pe ceilalti si sa nu mai fim asa de "smecheri" si atunci poate lucrurile vor incepe sa se schimbe in tara lui papura voda.
Poate asa vom gasi si raspunsul la intrebarea mea.
08 decembrie 2010
Pe vremea mea!!!
Azi sunt nostalgic.
Am iesit sa plimb catelul si prin fata casei a trecut un elev de clasa a 2-a sau a 3-a, destul de marisor, cu bunica de mana se intorcea de la scoala. Si mi-am adus aminte ca pe vremea mea copiii stiau sa mearga si sa vina singuri la scoala.
Pe mine m-au dus ai mei de cateva ori la scoala in clasa intai dupa care cu cheia de gat mi-au zis "copile, esti destul de mare sa faci acest drum si singur" si dus am fost. Azi copii nu mai stiu sa mearga singuri la scoala.
Nepoata mea e in clasa a 3-a dar cand o trimiteai de una singura de la bunici pana la banca la nevasta-mea, un drum de 300 de metri undeva intr-un cartier printre blocuri parca o trimiteai intr-o calatorie la capatul lumii.
In ziua de azi nu mai vezi copii care sa mearga singuri la scoala. Sau parintii sunt paranoici si nu-i lasa nici o clipa singuri sau copii sunt "handicapati" si nu stiu sa gaseasca singuri drumul spre casa. Oricare varianta ar fi cea buna eu nu vreau sa-mi cresc copilul intr-o astfel de societate.
Asa ca am trei variante:
1. Sa pun umarul sa schimb societatea in care traim, sa nu ne mai fie frica sa trimitem copii singuri la scoala
2. Sa ma mut intr-o alta tara, una civilizata, unde oamenilor nu le e frica sa-si trimita copii singuri la scoala.
3. Sa creez, sa gasesc in Romania o "enclava" (cartier, oras, sat, catun) in care sa-mi pot trimite copilul singur la scoala. (la o scoala unde si invata ceva)
Voi ce ati face?
Am iesit sa plimb catelul si prin fata casei a trecut un elev de clasa a 2-a sau a 3-a, destul de marisor, cu bunica de mana se intorcea de la scoala. Si mi-am adus aminte ca pe vremea mea copiii stiau sa mearga si sa vina singuri la scoala.
Pe mine m-au dus ai mei de cateva ori la scoala in clasa intai dupa care cu cheia de gat mi-au zis "copile, esti destul de mare sa faci acest drum si singur" si dus am fost. Azi copii nu mai stiu sa mearga singuri la scoala.
Nepoata mea e in clasa a 3-a dar cand o trimiteai de una singura de la bunici pana la banca la nevasta-mea, un drum de 300 de metri undeva intr-un cartier printre blocuri parca o trimiteai intr-o calatorie la capatul lumii.
In ziua de azi nu mai vezi copii care sa mearga singuri la scoala. Sau parintii sunt paranoici si nu-i lasa nici o clipa singuri sau copii sunt "handicapati" si nu stiu sa gaseasca singuri drumul spre casa. Oricare varianta ar fi cea buna eu nu vreau sa-mi cresc copilul intr-o astfel de societate.
Asa ca am trei variante:
1. Sa pun umarul sa schimb societatea in care traim, sa nu ne mai fie frica sa trimitem copii singuri la scoala
2. Sa ma mut intr-o alta tara, una civilizata, unde oamenilor nu le e frica sa-si trimita copii singuri la scoala.
3. Sa creez, sa gasesc in Romania o "enclava" (cartier, oras, sat, catun) in care sa-mi pot trimite copilul singur la scoala. (la o scoala unde si invata ceva)
Voi ce ati face?
07 decembrie 2010
Elvetia - si la ei ca la noi.
Am fost in Elvetia, intr-un turneu maraton de 3 zile. M-am dus sa vad "evenimentul cultural al anului" si anume o expozitie retrospectiva Picasso. Pentru detalii click aici.
Un bun prieten a avut de facut niste fotografii langa Zurich, expozitia era in Zurich, nu putea merge cu avionul deoarece trebuia dus echipamentul foto care e cam sensibil la zdruncinaturi aeronautice asa ca ne-am pornit cu masina. Norocul meu, am profitat de aceasta ocazie, am pus masina mea la bataie si ne-am pornit. 1500 km! Dus 15 ore in cap. Intors de doua ori mai mult.
Si acum Elvetia. Auzisem multe lucruri frumoase despre ea, de vazut n-am vazut niciunul.
Prima intamplare:
Desi pana la granita elvetiana am trecut ca prin branza, avantaj schengen (unde si Elvetia e membru dar nu pentru Romania), la granita elvetiana masinile cu numere germane, elvetiene si austriece treceau cu un dat din mana noi am fost trasi pe dreapta. Ceea ce mi se pare relativ normal. Ce nu mi s-a parut deloc normal a fost atitudinea vamesului. Unde mergem, ce facem, in ce localitate mergem, da cat stam, da sa deschidem si porbagajul (aici nu m-am putut abtine si i-am dat un pic cu flit, i-am zis ca-i deschis, sa se uite si singur, a facut o mutra, am inteles ca ar trebui sa-l deschid eu.) Ok, am trecut, am mai intalnit vamesi ciufuti, ii drept ca de mult nu mi s-a mai intamplat si m-am dezobisnuit.
A doua intamplare:
Elvetia. Pornim pe autostrada si oprim in prima benzinarie sa luam vigneta. Pentru cei care nu stiti in Elvetia poti sa iei vigneta doar pe un an de zile si costa cam 40 de euro (nu-s sigur de pret.. dar cam pe acolo). Si nu-i ca la austrieci, ca ti-o capseaza si e valabila un an calendaristic. E pe 2010 sau pe 2011. Oprim la benzinarie, ma duc sa iau vigneta si-mi zice tanti de la casa: "azi avem doar pe 2010, cele pe 2011 intra de maine la vanzare in toata Elvetia, daca vreti va dau de-asta daca nu riscati sa platiti amenda. Ok, ce sa facem, luam de-asta, vreau sa platesc cu cardul. NU SE POATE! Cum, in tara bancilor si a bancherilor nu se poate plati cu cardul? intreb eu. Puteti plati cu cardulL mancare, gogosi, combustibil, orice vreti doar vigneta nu se poate plati cu cardul, n-are tva (sau are tva, n-am inteles prea bine), vigneta doar cash. Si daca n-am cash la mine? Ghinion! (n-am aprofundat problema, s-ar putea sa fi existat un bancomat in acea benzinarie) Oricum, m-am enervat prea tare, m-am intors la masina si l-am lasat pe Lehel sa plateasca cash. Am dat pe o vigneta valabila 20 de zile 40 de euro. Distractiv, nu?
Scumpa Elvetia, stiam asta dar tot m-a socat un pic.Sunt obisnuit cu preturi mari, dar un sandwich pe strada sa coste 8-9-12 franci cand un fel de mancare intr-un restaurant oarecare costa cam tot pe-acolo mi se pare exagerat. Cum aveam un pic de timp mai pe seara ne-am dus la un muzeu al fotografiei: Foto Museum Winnterthur. Dragut, dar intrarea de persoana a fost cam 60 de RON, pentru toate expozitiile. Fotografiatul absolut interzis, dar deja ma obisnuisem cu ospitalitatea Elvetiana, nu m-am mai turat.
Mai pe seara m-am dus sa-mi refac stocul de capsule Nespresso intr-un Boutique Nespresso si cand a vazut fatuca aia cata cafea cumpar a avut un miniorgasm (acum am cafea pentru o jumatate de an cel putin) si apoi am fost intr-un magazin de branzeturi de unde-am cumparat cateva specialitati locale si vanzatoarea a fost super-amabila dar au fost singurele momente pozitive din scurta vizita elvetiana.
A doua zi, dupa ce ne-am terminat treaba ne-am pornit spre Zurich sa vedem expozitia Picasso. Am ajuns, am gasit loc de parcare, am intrat, am platit, am lasat bagajele la garderoba, Lehel si-a luat aparatul de fotografiat cu el si nimeni n-a zis absolut nimic. Am avut noroc, miercurea e ziua in care daca platesti intrarea la o expozitie le poti vedea pe celelalte gratis. Pe langa expozitia pentru care am avut acolo am putut admira cateva piese extraordinare expuse in acest minunat muzeu. Acesta a fost al treilea moment pozitiv.
In timp ce ne plimbam prin muzeu am observat ca a inceput sa ninga. Lehel, agitat, sa ne grabim. Eu linistit, n-are rost sa ne grabim, suntem intr-o tara ultracivilizata unde se curata drumurile. Pe cand am plecat deja ningea bine. Intr-o intersectie un microbus se chinuia cu cauciucuri de vara sa urce o panta de 4 grade. M-am gandit ca asa-i in oras, inghesuiala, nu poti sa cureti dar iesim pe autostrada si totul dispare.
A treia intamplare:
A durat doua ore sa iesim din oras (acesta a fost preludiul). Iesim pe autostrada si acolo surpriza! Zapada necuratata si masini care merg cu 40 km/h bara in bara pe amandoua benzile. Toti cei 120 de km facut in elvetia i-am facut pe zapada! Tot drumul nu am intalnit nici o masina de curatat pe sensul nostru de mers, doar 4 masini pe celalalt sens. Pentru asta am platit 40 de euro??? Am aflat apoi ca elvetienii nu dau nici cu "sare" (nu se mai da cu sare, e o alta substanta mai eficienta dar nu-i stiu numele) nici cu nisip, doar cu lama. Am facut 4 ore sa iesim din Elvetia! 120 km pe autostrada si inca vreo 20 in oras i-am facut in 6 (sase) ore!!!
In Germania am putut merge un pic mai bine dar nu era curata soseaua. Am zis ca poate de la Munchen incolo va fi ma bine dar nu a fost asa (pana la Munchen am venit pe o autostrada cu numarul 92, cand ai mai mult de 90 de autostrazi e greu sa le cureti pe toate si presupun ca incepi cu cele mai circulate iar asta nu e una din ele). Ultima speranta la a salva onoarea vesticilor au ramas austriecii. Si sa vezi surpriza, in Austria cu foarte mici exceptii soseaua era curatata. Am intalnit multe masini de curatat care lucrau ca furnicutele si pe sosea se putea merge cu 130-150 km/h fara probleme. Elvetia -1, Germania 0, Austria +1
In concluzie pe mine Elvetia ma va vedea doar in poze, sau daca va mai fi un eveniment ce tin neaparat sa-l vad si care se desfasoara acolo, dar eu pentru Elvetia in sine nu ma voi duce vreodata pe-acolo. Daca pe ei ii ia prin surprindere zapada in decembrie cu ce-s mai breji decat ai nostri?
Un bun prieten a avut de facut niste fotografii langa Zurich, expozitia era in Zurich, nu putea merge cu avionul deoarece trebuia dus echipamentul foto care e cam sensibil la zdruncinaturi aeronautice asa ca ne-am pornit cu masina. Norocul meu, am profitat de aceasta ocazie, am pus masina mea la bataie si ne-am pornit. 1500 km! Dus 15 ore in cap. Intors de doua ori mai mult.
Si acum Elvetia. Auzisem multe lucruri frumoase despre ea, de vazut n-am vazut niciunul.
Prima intamplare:
Desi pana la granita elvetiana am trecut ca prin branza, avantaj schengen (unde si Elvetia e membru dar nu pentru Romania), la granita elvetiana masinile cu numere germane, elvetiene si austriece treceau cu un dat din mana noi am fost trasi pe dreapta. Ceea ce mi se pare relativ normal. Ce nu mi s-a parut deloc normal a fost atitudinea vamesului. Unde mergem, ce facem, in ce localitate mergem, da cat stam, da sa deschidem si porbagajul (aici nu m-am putut abtine si i-am dat un pic cu flit, i-am zis ca-i deschis, sa se uite si singur, a facut o mutra, am inteles ca ar trebui sa-l deschid eu.) Ok, am trecut, am mai intalnit vamesi ciufuti, ii drept ca de mult nu mi s-a mai intamplat si m-am dezobisnuit.
A doua intamplare:
Elvetia. Pornim pe autostrada si oprim in prima benzinarie sa luam vigneta. Pentru cei care nu stiti in Elvetia poti sa iei vigneta doar pe un an de zile si costa cam 40 de euro (nu-s sigur de pret.. dar cam pe acolo). Si nu-i ca la austrieci, ca ti-o capseaza si e valabila un an calendaristic. E pe 2010 sau pe 2011. Oprim la benzinarie, ma duc sa iau vigneta si-mi zice tanti de la casa: "azi avem doar pe 2010, cele pe 2011 intra de maine la vanzare in toata Elvetia, daca vreti va dau de-asta daca nu riscati sa platiti amenda. Ok, ce sa facem, luam de-asta, vreau sa platesc cu cardul. NU SE POATE! Cum, in tara bancilor si a bancherilor nu se poate plati cu cardul? intreb eu. Puteti plati cu cardulL mancare, gogosi, combustibil, orice vreti doar vigneta nu se poate plati cu cardul, n-are tva (sau are tva, n-am inteles prea bine), vigneta doar cash. Si daca n-am cash la mine? Ghinion! (n-am aprofundat problema, s-ar putea sa fi existat un bancomat in acea benzinarie) Oricum, m-am enervat prea tare, m-am intors la masina si l-am lasat pe Lehel sa plateasca cash. Am dat pe o vigneta valabila 20 de zile 40 de euro. Distractiv, nu?
Scumpa Elvetia, stiam asta dar tot m-a socat un pic.Sunt obisnuit cu preturi mari, dar un sandwich pe strada sa coste 8-9-12 franci cand un fel de mancare intr-un restaurant oarecare costa cam tot pe-acolo mi se pare exagerat. Cum aveam un pic de timp mai pe seara ne-am dus la un muzeu al fotografiei: Foto Museum Winnterthur. Dragut, dar intrarea de persoana a fost cam 60 de RON, pentru toate expozitiile. Fotografiatul absolut interzis, dar deja ma obisnuisem cu ospitalitatea Elvetiana, nu m-am mai turat.
Mai pe seara m-am dus sa-mi refac stocul de capsule Nespresso intr-un Boutique Nespresso si cand a vazut fatuca aia cata cafea cumpar a avut un miniorgasm (acum am cafea pentru o jumatate de an cel putin) si apoi am fost intr-un magazin de branzeturi de unde-am cumparat cateva specialitati locale si vanzatoarea a fost super-amabila dar au fost singurele momente pozitive din scurta vizita elvetiana.
A doua zi, dupa ce ne-am terminat treaba ne-am pornit spre Zurich sa vedem expozitia Picasso. Am ajuns, am gasit loc de parcare, am intrat, am platit, am lasat bagajele la garderoba, Lehel si-a luat aparatul de fotografiat cu el si nimeni n-a zis absolut nimic. Am avut noroc, miercurea e ziua in care daca platesti intrarea la o expozitie le poti vedea pe celelalte gratis. Pe langa expozitia pentru care am avut acolo am putut admira cateva piese extraordinare expuse in acest minunat muzeu. Acesta a fost al treilea moment pozitiv.
In timp ce ne plimbam prin muzeu am observat ca a inceput sa ninga. Lehel, agitat, sa ne grabim. Eu linistit, n-are rost sa ne grabim, suntem intr-o tara ultracivilizata unde se curata drumurile. Pe cand am plecat deja ningea bine. Intr-o intersectie un microbus se chinuia cu cauciucuri de vara sa urce o panta de 4 grade. M-am gandit ca asa-i in oras, inghesuiala, nu poti sa cureti dar iesim pe autostrada si totul dispare.
A treia intamplare:
A durat doua ore sa iesim din oras (acesta a fost preludiul). Iesim pe autostrada si acolo surpriza! Zapada necuratata si masini care merg cu 40 km/h bara in bara pe amandoua benzile. Toti cei 120 de km facut in elvetia i-am facut pe zapada! Tot drumul nu am intalnit nici o masina de curatat pe sensul nostru de mers, doar 4 masini pe celalalt sens. Pentru asta am platit 40 de euro??? Am aflat apoi ca elvetienii nu dau nici cu "sare" (nu se mai da cu sare, e o alta substanta mai eficienta dar nu-i stiu numele) nici cu nisip, doar cu lama. Am facut 4 ore sa iesim din Elvetia! 120 km pe autostrada si inca vreo 20 in oras i-am facut in 6 (sase) ore!!!
In Germania am putut merge un pic mai bine dar nu era curata soseaua. Am zis ca poate de la Munchen incolo va fi ma bine dar nu a fost asa (pana la Munchen am venit pe o autostrada cu numarul 92, cand ai mai mult de 90 de autostrazi e greu sa le cureti pe toate si presupun ca incepi cu cele mai circulate iar asta nu e una din ele). Ultima speranta la a salva onoarea vesticilor au ramas austriecii. Si sa vezi surpriza, in Austria cu foarte mici exceptii soseaua era curatata. Am intalnit multe masini de curatat care lucrau ca furnicutele si pe sosea se putea merge cu 130-150 km/h fara probleme. Elvetia -1, Germania 0, Austria +1
In concluzie pe mine Elvetia ma va vedea doar in poze, sau daca va mai fi un eveniment ce tin neaparat sa-l vad si care se desfasoara acolo, dar eu pentru Elvetia in sine nu ma voi duce vreodata pe-acolo. Daca pe ei ii ia prin surprindere zapada in decembrie cu ce-s mai breji decat ai nostri?
21 noiembrie 2010
Si mai mult sange!
Am fost vineri din nou la centrul de transfuzii din Cluj. M-am dus sa-mi verifica analizele, pe la 8:30 dimineata. Buluceala mare, coada pe 4 randuri, multi tineri, foarte multi tineri.
Apoi mi-am amintit, a inceput o campanie noua, o picatura pentru o viata, (acum m-am documentat un pic pe net si aglomeratia din Cluj nu avea legatura cu aceasta campanie). Dar, din nou, in stilul nostru clasic, nu suntem pregatiti pentru asa un aflux mare de donatori. Si, din nou, jumate din ei vor renunta inainte de a ajunge la "fiset" si jumate din cei ce vor dona nu vor reveni niciodata.
Oare cei ce creeaza aceste campanii nu-si dau seama ca degeaba au marketingul grrozav daca nu imbunatatesc produsul?
De fapt aici e vorba doar de logistica, daca se stia de campanie cei de la centru trebuia sa cheme zilele acestea personal suplimentar, sa se organizeze. Dar presupun ca nu-i intereseaza, tot acelasi salar primesc asa ca de ce s-ar organiza, sa stea prostii la coada.
Logistica e importanta, o logistica buna a catigat razboaie asa ca faceti bine si organizati-va!
Apoi mi-am amintit, a inceput o campanie noua, o picatura pentru o viata, (acum m-am documentat un pic pe net si aglomeratia din Cluj nu avea legatura cu aceasta campanie). Dar, din nou, in stilul nostru clasic, nu suntem pregatiti pentru asa un aflux mare de donatori. Si, din nou, jumate din ei vor renunta inainte de a ajunge la "fiset" si jumate din cei ce vor dona nu vor reveni niciodata.
Oare cei ce creeaza aceste campanii nu-si dau seama ca degeaba au marketingul grrozav daca nu imbunatatesc produsul?
De fapt aici e vorba doar de logistica, daca se stia de campanie cei de la centru trebuia sa cheme zilele acestea personal suplimentar, sa se organizeze. Dar presupun ca nu-i intereseaza, tot acelasi salar primesc asa ca de ce s-ar organiza, sa stea prostii la coada.
Logistica e importanta, o logistica buna a catigat razboaie asa ca faceti bine si organizati-va!
10 noiembrie 2010
Hollywood Bollywood
Zicea nevasta-mea ca mai nou lumea nu mai foloseste messenger-ul deoarece intra direct pe facebook si mi-am adus aminte ca am vazut filmul "The Social Network" si a fost un film bun, chiar foarte bun.
Initial, fiind nedormit de vreo doua zile am crezut ca voi dormi bine la cinema dar filmul m-a prins din primele 10 minute si m-a tinut pana la sfarsit. Un film bine facut, o poveste simpla dar prezentata bine.
Si apoi mi-am adus aminte ca e unul din putinele filme bune vazute anul asta. Oare ce au patit cei de la Hollywood, s-au dilit cu totul??? Sau nu mai fumeaza chestii de calitate???
Pe bune, cate filme proaste am vazut in ultimi doi ani n-am vazut in viata mea. Chiar si cei care de obicei nu ma dezamageau au reusit sa o faca. Oare e vreo sansa sa-si revina???
Initial, fiind nedormit de vreo doua zile am crezut ca voi dormi bine la cinema dar filmul m-a prins din primele 10 minute si m-a tinut pana la sfarsit. Un film bine facut, o poveste simpla dar prezentata bine.
Si apoi mi-am adus aminte ca e unul din putinele filme bune vazute anul asta. Oare ce au patit cei de la Hollywood, s-au dilit cu totul??? Sau nu mai fumeaza chestii de calitate???
Pe bune, cate filme proaste am vazut in ultimi doi ani n-am vazut in viata mea. Chiar si cei care de obicei nu ma dezamageau au reusit sa o faca. Oare e vreo sansa sa-si revina???
Abonați-vă la:
Postări (Atom)